Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 30.06.2011
Tematica: conflictul romi-primăria Baia Mare
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Gabriela Antoniu
Titlul articolului: Primăria Baia Mare îngrădeşte un bloc în care locuiesc romi. ”Gardul îi va proteja pe ceilalţi cetăţeni”, spune primarul
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/observator/primaria-baia-mare-ingradeste-un-bloc-in-care-locuiesc-romi-gardul-ii-va-proteja-pe-ceilalti-cetateni-spune-primarul-583235.html


Primăria Baia Mare a stârnit revolta asociaţiilor de romi, după ce a anunţat că va ridica un gard înalt de 3 metri şi lung de 100 de metri, în jurul unui bloc în care locuiesc romi.

Reprezentanţii Romani Criss, Asociaţiei "Şanse Egale" şi Amnesty International susţin că primarul Cătălin Cherecheş i-ar fi anunţat chiar că va fi un zid de beton şi spun că e vorba de o iniţiativă discriminatorie, ce are ca efect "ghetoizarea şi umilirea romilor, prin supunerea la un tratament degradant".

Dana Gagniuc, consilier al primarului din Baia Mare a declarat pentru jurnalul.ro că ”Situaţia a fost puţin extrapolată. E vorba de un simplu gard metalic, ce are ca scop protejarea celorlalţi cetăţeni şi nu îngrădirea romilor”.

Potrivit celor trei ONG-uri, care citează presa locală, în 28 iunie primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a anunţat că Primăria va ridica un zid de beton de trei metri înălţime şi o sută de metri lungime, care să înconjoare blocul de pe strada Horea nr. 46B, în care locuiesc preponderent etnici romi.

Construirea zidului poate începe în orice moment şi va costa circa 30.000 de lei, suportaţi din bugetul Primăriei Baia Mare. Potrivit ONG-urilor, Cătălin Cherecheş a declarat că "zidul va fi realizat din bolţari de beton, cu fundaţie şi cu centură de beton deasupra, aşa ca să nu aibă impresia cineva că va putea să îl distrugă".

"Vom realiza un acces exclusiv din strada Electrolizei, astfel încât poate se va limita tot ceea ce înseamnă debandadă", ar mai fi spus Cherecheş, potrivit celor trei ONG-uri.

Romani Criss, Asociaţia "Şanse Egale" şi Amnesty International precizează că autorităţile locale vizează şi înfiinţarea abuzivă a unui post de poliţie fix, unde vor lucra "poliţişti locali, jandarmi şi câţiva romi pentru a ţine sub control ordinea şi liniştea publică".

"Prin aplicarea acestei acţiuni a autorităţii locale se încalcă flagrant legislaţia românească în vigoare, precum şi obligaţiile internaţionale pe care statul roman şi le-a asumat, între care amintim prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000, cât şi articolul 2 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice şi articolul 2 din Convenţia internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CIETFDR)", susţin, miercuri, ONG-urile într-o scrisoare deschisă.

Totodată, ONG-urile susţin că planurile anunţate de autorităţile din Baia Mare, de a construi case sociale pentru relocarea "comunităţilor dezavantajate" - comunităţi, în general, de romi - la marginea oraşului şi lângă o uzină de epurare a apelor reziduale, într-o zona ce poate reprezenta un pericol la adresa sănătăţii, nu sunt doar discriminatorii, ci încalcă şi prevederile articole 8 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Comentariile 4 şi 7 ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (CESCR), prevederi obligatorii pentru autorităţile române.

 Sursele citate menţionează că CEDO a condamnat Spania şi Italia pentru demersuri similare, apreciind că a fost încălcat dreptul la viaţă privată.

Romani Criss şi Asociaţia "Şanse Egale" au în vedere formularea unor acţiuni legale împotriva demersurilor autorităţilor locale din Baia Mare.

ONG-urile mai susţin că asemenea demersuri nu sunt singulare şi precizează că au documentat mai multe cazuri în care autorităţile locale au încălcat dreptul la locuire şi dreptul la demnitate al romilor, "prin evacuări forţate, condiţii de locuit precare, segregarea rezidenţială, amplasarea romilor în zone periculoase pentru sănătatea lor", amintind între aceste cazuri Cluj-Napoca - zonele Cantonului şi Coastei, Miercurea-Ciuc, Craiova, Mangalia şi Piatra Neamţ. 

 

Acum 10 ani, primarul de Piatra Neamţ voia să izoleze ţiganii în ghetouri
În urmă cu 10 ani, primarul de atunci al municipiului Piatra Neamţ, Ion Rotaru a stârnit indignare cu planurile sale de a construi un cartier special pentru rromi, pe terenul unei foste ferme de găini. Ion Rotaru ca doreste sa transforme ferma in apartamente pentru aproximativ un sfert din cei 2.000 de ţigani care trăiesc in oras. Cartierul urma să fie înconjurat de un zid înalt şi mentinut sub supravegherea politiei. Grupurilor romilor si grupurile pentru drepturile omului au protestat, afirmind ca acest cartier va fi, de fapt, un "ghetou". Rotaru anunta ca va fi un cartier modern, cu biserica, scoala, un centru medical si un centru sportiv. In repetate rinduri, primarul a afirmat ca aceste masuri sint necesare pentru ca rromii si-au distrus locuintele sociale. Conform planului sau, rromii trebuia sa lucreze in cadrul unor programe pentru serviciul public, pentru construirea unui drum prin padure, pentru a plati pentru noile lor case. Gheorghe Ivan, reprezentantul Guvernului pentru minoritatea roma, s-a arătat nemulţumit de aceste planuri. "Mi-e teama ca fantoma lui Hitler se mai plimba încă prin Primaria din Piatra Neamt", spunea el. "Aceasta masura este tipic nazista, si urmareste segregarea rromilor intr-un ghetou". Grupurile de rromi au cerut partidului de guvernamint  sa exercite presiuni asupra primarului - care era membru PSD, pentru a renunta la planurile sale, ceea ce s-a şI întâmplat.

Planul primarului orasului Piatra Neamt de a crea locuinte sociale speciale pentru populatia de etnie rroma a avut ecouri si in presa internationala. "Populatia rroma din Europa a fost persecutata de secole. Insa decizia unui primar roman de a muta tiganii din orasul sau intr-un "lagar de concentrare" a provocat un imens scandal", titra cotidianului britanic "The Guardian". "Vom extrage aceasta ciuma neagra din cartierele rezidentiale ale orasului. Vom transforma aceste ferme intr-un adevarat ghetou. Vom inconjura locul cu sirma ghimpata si vom trimite paznici cu caini pentru a supravheghea locul. Nimic altceva nu putem face cu acesti oameni (tiganii)", sustine ziariul britanic ca ar fi declarat Rotaru pentru ziarul Jurnalul (sic!). De asemenea, citand alt ziar romanesc - Cotidianul - John O'Mahony mai afirma ca primarul Rotaru ii va obliga pe tigani sa paraseaza orasul: "Daca romi nu accepta sa se mute din oras, vor fi siliti sa o faca. Ei au distrus locuintele sociale si au datorii de sute de milioane de lei la plata intretinerii". Ziarul britanic mai nota ca "in mod ironic", romanii si tiganii sustin ca relatiile dintre cele doua etnii sunt "peste medie". În 2008, Republica Ceha a fost condamnata de comunitatea internationala dupa ce in orasul Usti nad Labem a fost ridicat un zid ce separa rromii de cehi. Atunci, zidul a fost darimat, dupa presiunile guvernului central si ale Uniunii Europene.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.